Absinthe-ul este un aperitif făcut din ierburi și extracte de ierburi, din acestea fiind strict necesare cele trei ingrediente principale ce alcătuie așa-numita “Sfântă Treime/Holy Trinity”, și anume: Grand Wormwood/Artemisia absinthium, un tip de pelin, anason simplu/verde în mod tradițional însă mulți folosesc și anason stelat și fenicul.
Se mai folosesc în plus și arthemisia pontica sau petite wormwood, melissa cunoscută la noi ca și roiniță iar in engleză lemon balm sau citronelle, și isop. Alte ingrediente includ obligeană (calamus), angelica, veronica, oregano, coriandru, maghiran și mentă. Toate aceste ingrediente au fost folosite din timpuri străvechi ca și remedii medicinale. De fapt, înainte de a apărea absinthe-ul așa cum îl cunoaștem, el era folosit ca un tip de băutură medicinală, înainte de a fi preluat de Doctor Ordinaire. Pelinul spre exemplu, cel care îi dă gustul amar, este folosit încă din antichitate ca și stimulant și tonic, antiseptic și remediu împotriva febrei, durerilor menstruale și reumatismului.
Pentru prepararea unui absinthe de calitate este esențială și calitatea ingredientelor, care sunt atent selecționate.
În mare are trăsături asemănătoare cu ginul, dacă ar fi să înlocuim ienupărul cu pelinul. Chiar și istoria celor două se aseamană, întrucât și la gin a fost o mare criză ce a dus la diferite legi împotriva lui, deși nu a fost niciodată strict interzis precum absinthe-ul. Iar din punct de vedere al distilării, ambele sunt alcooluri aromatizate, bazate pe uleiuri esențiale într-o bază de alcool neutru.
Dar, la fel ca și la gin, când vine vorba de absinthe-urile de calitate, sau premium, este distilat din ierburi întregi și nu din uleiuri de ierburi. În schimb, spre deosebire de gin, absinthe-ul este colorat natural prin infuzia unor ierburi. Absinthe-urile precum la bleue sau la blanche, adică absinthe-urile ce provin din Elveția, nu au nicio culoare. Pentru a-i oferi culoarea verde se folosește o combinație de artemisia pontica, în engleză petite wormwood și isop, însă unii spun că s-ar folosi chiar spanacul.
Absinthe-urile au un gust de plante și floral cu ceva amăreală de la pelin și sunt întotdeauna băute diluate cu apă rece, niciodată simple.
Când apa rece se combină cu uleiurile din băutură, ia loc acel proces de louche, toate uleiurile esențiale se împrăștie în băutură. Un absinthe de calitate are o culoare verzui pal, însă louche-ul trebuie sa pară “lăptos”, mai gros și fără să se poată vedea prin el. Dacă culoarea este prea intensă, iar louche-ul nu este destul de gros, ne putem da seama că este vorba de un absinthe de calitate slabă, de obicei colorat artificial, ceea ce înseamnă că nu este de fapt absinthe autentic.
În cazul absinthe-urilor La Bleue sau Blanche, acestea nu au nicio culoare, însă vor avea același efect de louche.
În schimb, dacă vedeți absinthe de alte culori precum albastru sau roșu, acestea sunt colorate artificial. Un singur absinthe roșu există din cunoștințele mele și anume Serpis, care este colorat cu paprika.